Bucurestiul de ieri

2011-12-08

Se întâmpla de multe ori sa nu cunoastem istoria orasului în care traim, desi aceasta poate fi una fascinanta. Este si cazul Bucurestiului, în care prea putini îsi pun problema istoriei generale a orasului, a cartierelor în care traiesc, a originii denumirilor strazilor...  Sa aflam, deci, câteva curiozitati despre capitala tarii.

- Studioul de la Buftea a luat nastere în 1950. Era cel mai mare si mai bine dotat din SE Europei.

- Metroul a fost inaugurat în 1979, prima linie fiind cea dintre Semanatoarea si Timpuri Noi. Între 1981 si 1988 a fost demolat un întreg cartier vechi, cartierul Uranus,  pentru a se construi Casa Poporului.

- Gara de Nord a fost inaugurata în 1872, odata cu traseul Bucuresti – Ploiesti. Dâmbovita a fost si ea amenajata pentru prima data prin 1880, iar doi ani mai târziu se introudce si lumina electrica.

- Primul revelion înregistrat la TV este cel din 1956, în alb negru desigur. Un an mai târziu a fost inaugurata Casa Scânteii.

- Hotel Intercontinental a fost ridicat în anii 1970, fiind cea mai înalta cladire din capitala (25 de etaje). Iar in 1976 bucurestenii aveau si primul centru comercial: Unirea.

-  Între 1885 si 1893 au fost inaugurate: Gradina Botanica, Ateneul Român, Palatul Cotroceni si Foisorul de Foc – de unde pompierii observau incendiile din oras. Fusese inaugurata si prima centrala telefonica, cu 5 abonati .

- Prima gara a Bucurestiului a fost Gara Filaret, de unde se putea merge cu trenul la Giurgiu (era singura ruta de cale ferata).

- Prima linie de tramvai tras de cai a circulat pe traseul (dupa numele de azi): Gara de Nord – Calea Grivitei – Luterana – TNB – Pta. Sf Gheorghe. Acest gen de tramvaie a fost folosit pâna în 1929, când au fost retrase din circulatie.

- 1909 e anului aducerii din Germania a primului automobil electric. Era folosit pentru transportul marfurilor.

– Palatul Telefoanelor este construit în 1933 si arata la fel ca în zilele noastre. Deja se trecuse la centrale telefonice automate.

- Pavilionul Televiziunii – ceea ce avea sa fie TVR – a fost înaltat în 1938 în Herastrau. Oricine putea veni la televiziune pentru a-si transmite vocea si imaginea pe un ecran, contra cost, campanie folosita pentru a recupera investitia în aparatura Phillips de “ultima generatie”.

- Primele urme de civilizatie pe meleagurile acestea dateaza din anul 800 î.Hr. Urme de asezari au fost gasite în zonele care azi se numesc Herastrau, Damaroaia, Lacul Tei si Pantelimon.

- În 1659, pe timpul domniei lui Gheorghe Ghica, orasul devine capitala Tarii Românesti si tot pe atunci începe pavarea primei ulite (Calea Mosilor de azi) cu piatra de râu. În 1704 a fost construit spitalul Coltea, cel mai vechi spital din Bucuresti.

- Recensamântul din 1798 a înregistrat 6006 case si 30.030 locuitori. În 1831 populatia ajunsese deja la 60.000.

- Este primul oras din lume care, în 1857, a introdus iluminatul cu petrol lampant. Viena a fost al doilea, în 1859. Iar în 1859 Bucuresti a devenit, dupa Unire, capitala celor doua Principate Unite (sub Al. Ioan Cuza). În acelasi an a fost inaugurat cimitirul Bellu, unde au fost înmormântati oamenii de cultura ai vremii.

- Primul concert pentru publicul larg are loc în 1868 la Filarmonica din Bucuresti.

- 1868 e si anul deschiderii faimoasei Casa Capsa. Câteva decenii mai târziu, în interbelic – când Casa Capsa era frecventata de lumea buna a orasului si de scriitori – Tudor Arghezi avea sa scrie ca "Critica reala se face la Capsa, nu în presa literara. Daca esti prost la Capsa, este imposibil sa fii inteligent altundeva". - În 1936, prefectul Bucurestiului a cerut regelui Carol al II-lea sa închida Casa Capsa, deoarece, în conceptia sa, aceasta era „locul tuturor rautatilor”, facând aluzie la discutiile care erau purtate aici. Carol a refuzat cu umor cererea.

- În anul 1900 a fost înmatriculat în Bucuresti automobilul cu numarul 1. Este vorba despre automobilul inginerului George Assan, fiul industriasului cu acelasi nume, iar înregistrarea s-a facut la proaspat înfiintatul Oficiu de Circulatie al capitalei. Automobilul era fabricat în Belgia, la Fabrica Nationala din Herstal.

- Prima scoala de soferi din Bucuresti s-a deschis în 1906. Ea a fost înfiintata de Automobil Clubul Român, fondat cu un an în urma.

- Primul Regulament de Circulatie a aparut în 1907, la initiativa Primariei Capitalei. Masura a fost luata ca urmare a numarului îngrijorator de accidente produse de cele peste 100 de automobile din Bucurestii de atunci.

- În acelasi an, 1907, Prefectura Politiei a organizat primele examene de conducere a automobilelor. Testarile pentru obtinerea licentei de sofer aveau loc pe Soseaua Kiseleff. Exista pe atunci si o proba de reflexe, în care un politist arunca în fata automobilului o perna – simulând pietonul – pe care soferul pretendent trebuia sa o evite prin manevre de frânare si/sau de volan.

- Denumirea întinsei  zone Baneasa din nordul Capitalei (comuna – lacul – padurea – cartierul) vine de la sotia banului Stefan Vacarescu, “baneasa” Vacarescu, mama poetului Ienachita Vacarescu, care administra acum doua veacuri si jumatate uriasa mosie.

- Numele Cartierului Militari si al fostei comune Militari vine de la faptul ca în 1879, dupa Razboiul de Independenta, un numar de 180 de familii, majoritatea familii de militari, au fost împroprietarite prin parcelarea unei zone din nord-vestul capitalei. În 1884 Militari devine comuna de sine statatoare, iar în 1950 fosta comuna suburbana a fost integrata administrativ orasului.

- Biserica Sf. Dumitru de Juramânt este una dintre cele mai vechi biserici bucurestene.  Lacasul, construit din lemn la început, a fost distrus la 1595 si refacut la începutul secolului al XVII-lea. Constructia a fost ridicata din piatra între 1741-1746 de catre Stroe Râmniceanu (Isaia Monah). La 1802, cladirea a fost grav avariata de cutremur. Din 1819 a început rezidirea în forma de astazi, de catre Constantin Filitti, Episcop de Buzau, terminata de arhitectul Iosif Welz, la1843. Numele sau provine de la faptul ca juramântul depus aici valora mai mult decât orice act juridic.

- „Aici stau boierii si parvenitii. Toate casele au perdelele trase pâna jos. Pe strada, o liniste atât de mare încât poti sa auzi, daca asculti cu atentie, cheia în casa de bani, poti sa auzi fâsâitul hârtiilor de banca. Niciun restaurant. Nicio cârciuma. Nicio bodega. Aici toata lumea are automobil”. Este ceea ce se spunea în epoca despre complexul rezidential Ioanid, complex construit, în conceptia unora, mult prea departe de “nostalgia noroiului, a pastramei, a bragii si a gogosilor”.

- Primul semafor din Bucuresti a fost montat în anul 1929, pe Calea Victoriei, în dreptul Cercului Militar.

- Calea Victoriei a avut înca din 1878 sens unic de mers. Acesta a fost dat de intrarea triumfala a trupelor române pe fostul Pod al Mogosoaiei, dinspre Piata Victoriei spre Palatul Regal, unde armata a fost asteptata de catre regele Carol I.

- Caru’ cu Bere, o adevarata legenda vie si totodata una dintre cele mai vechi berarii ale Bucurestiului, a fost deschis în 1879 în vechiul han Zlatari si, dupa 20 de ani, s-a mutat în Strada Stavropoleos, unde îl putem întâlni si astazi. Beraria este un loc încarcat de traditie unde fiecare obiect are propria poveste. Este unul dintre putinele locuri ale Bucurestiului unde parca nu s-a schimbat nimic, iar arhitectura aminteste celor care-i calca pragul de ce Bucurestiul a fost considerat odata micul Paris.

- La finele secolului al XIX-lea, dragomanul Serafim, traducator pe lânga Consulatul Frantei la Bucuresti, a cumparat o mosie în mahalaua Doamnei, parte marginita de Podul Mogosoaiei. Aceasta mosie a împartit-o ca dota fiicelor sale Polixenia si Anastasia, care s-au casatorit cu Xavier Villacrosse, „arhitecton” al statului între 1837 si 1841  si respectiv negustorul de blanuri si politicianul liberal, Mihail Macca. Pasajele Macca&Villacrose au purtat o vreme, prin anii 1960-1980, si denumirea de „Pasajul Bijuteria”.

- Pâna la Revolutie, biletele de tramvai erau mai ieftine decât cele de troleibuz, care la rândul lor erau mai ieftine decât cele de autobuz. O calatorie cu tramvaiul costa 1 leu, cu troleibuzul 1 si 50 de bani, iar una cu autobuzul 1 leu si 75 de bani.

- Pâna în 1964, pe axa Nord-Sud (actualele bulevarde Lascar Catargiu, Magheru, Balcescu, Bratianu) si pâna în 1957, pe axa Est-Vest (Pache Protopopescu, Carol I, Regina Elisabeta) circulau tramvaie.

- Transportul cu troleibuzul era foarte greoi, pentru ca troleibuzele ocoleau, pe cât posibil, marile piete. De exemplu, Piata Victoriei se ocolea prin spatele cladirii Guvernului.

- Toate tramvaiele care circula azi în Bucuresti au un singur stramos, si anume un tramvai vest-german adus pentru probe în 1970 si copiat, bucata cu bucata, de comunisti.

- Lipscanii au nu doar o istorie comerciala, ci si una revolutionara. Multimea adunata în fata librariei lui Danielopol de la Hanul Serban Voda de pe Lipscani a ascultat cele 22 de puncte ale Proclamatiei date la Islaz, citite în ziua de 11 iunie 1848.

- Numele Soselei Kiseleff din nordul orasului aminteste de generalul adjutant rus Pavel Kisseliov, cunoscut la noi sub numele de Kiseleff,  guvernator al Moldovei si Valahiei în timpul ocupatiei rusesti a Principatelor ce a urmat Razboiului ruso-turc. Între multele masuri benefice puse în aplicare prin  regulamentul special dat de Comisia pentru “înfrumusetarea orasului” în vremea lui Kiseleffau fost:

- delimitarea orasului si instituirea de bariere - locuri exclusive de intrare si iesire din oras.

- asanarea baltilor si mocirlelor prin saparea de canale de scurgere si desfundarea celor vechi astupate.

- numele proprii date strazilor si ulitelor si numerotarea caselor (strazile nu aveau pâna atunci nume oficiale).

- trasarea unei alei între capul Podului Mogosoaiei si “dumbrava Banesii” (actuala Sosea Kiseleff).

-  iluminatul orasului cu felinare “încrucisate”, asezate alternativ de o parte si de alta a ulitelor, la departare de 10 stânjeni (circa 20 de metri) unul de altul si care luminau “cu untdelemn sau untura de peste”.

Sursa : http://www.bucurestiivechisinoi.ro